Povestea începe în 1779, când copilul „Louis” – cum îl numeşte familia – este deja recunoscut drept un geniu muzical precoce, în ciuda relaţiei dificile cu tatăl său, alcoolic şi sever. Tânărul Louis primeşte şansa de a studia la Viena cu Joseph Haydn, unde prinde gustul independenţei şi învaţă să meargă pe propriul său drum, ceea ce va continua să facă în viaţa personală şi în toate etapele creaţiei sale muzicale.
Profund preocupat de mişcările politice şi sociale ale timpului său – de la Revoluţia Franceză, până la domnia lui Napoleon, căruia i-a dedicat una dintre cele mai celebre lucrări ale sale, Simfonia a 3-a, „Eroica” – Beethoven n-a ezitat niciodată să se opună convenţiilor sociale, în numele libertăţii şi al adevărului. Nici convenţiile din lumea muzicii nu i-au stat niciodată în cale, el continuând să-şi inoveze stilul şi să caute noi mijloace de expresie muzicală până la sfârşitul vieţii (1827), deşi îşi pierduse complet auzul de mai bine de zece ani.
12 comentarii